Ce este masajul?
Mângâierea este unul dintre cele mai importante daruri atât pentru propria persoană, cât şi pentru cele dragi. Ea este binefăcătoare pentru corp, pentru minte, dar şi pentru suflet.
După o zi de lucru obositoare, îmbrăţişarea tandră a fiinţei iubite îndepărtează stresul adunat de-a lungul zilei şi linişteşte.
Strângerea de mână a unui prieten poate să ne dea mai multă energie decât câteva ore de somn! Mângâierea unui copil, ridicarea lui în braţe îl face să se simtă iubit şi protejat. O îmbrăţişare plină de tandreţe poate readuce la viaţă o iubire trecută…
Psihologul Tiffany Field, prima care a încercat să dezlege „misterul care învăluie pielea”, în cadrul institutului pe care-l conduce şi care are un nume simbolic: „Touch Research Institute” („Institutul pentru cercetarea atingerii). Studiile ei, parţial publicate, au demonstrat că orice mângâiere, orice masaj pe piele influenţează echilibrul nostru hormonal. Astfel, contactul cu pielea poate declanşa o avalanşă de substanţe purtătoare de mesaj care ne liniştesc, ne alină durerile, elimină stresul şi încordarea sau pur şi simplu întăresc sistemul imunitar. Există o adevărată „cultură” a contactului, a atingerii, care, din nefericire, se pierde treptat.
La începutul mileniului trei, pipăitul se numără printre simţurile pe cale de dispariţie. Lumea, dominată de mass-media, este o lume vizuală. La persoanele care nu se dezlipesc toată ziua de calculator şi care ţin legătura cu prietenii doar la telefon, zona de contact se rezumă doar la suprafeţele ergonomice de uzanţă”.
„Pentru a fi fericiţi, pentru a ne elibera de stres şi pentru a lupta împotriva bolilor avem nevoie de mângâieri. Fără aceste atingeri devenim agresivi, stresaţi, ne îmbolnăvim mai uşor. Sfatul care rezultă din cercetările întreprinse este următorul: trebuie să ne mângâiem copiii mai des, să-i dezmierdăm, să-i alintăm şi să-i masăm, trebuie să încurajăm practicarea nestânjenită a acestui contact piele-piele în şcoli, în spitale şi în alte părţi.
Cultura contactului trebuie reactivată. În urma unui studiu, s-a constatat că violenţa excesivă, agresiunea, merg mână în mână cu contactul fizic limitat.
Preşcolarii care au un contact fizic mai intens cu părinţii sau persoanele care-i îngrijesc au un comportament mult mai echilibrat.
Maturii sunt mai optimişti şi mai echilibraţi.
Bătrânii nu se mai tem de singurătate şi moarte. Mai ales ei au nevoie să fie îmbrăţişaţi. ..
Şi atunci? Dacă binele lumii şi-al oamenilor se obţine atât de lesne, printr-o simplă mângâiere, printr-o strângere afectuoasă în braţe, printr-un masaj, ce ne împiedică oare să le practicăm mai des?
