Poate provoca dureri acute, sângerări, mâncărimi sau arsuri. Nu reprezintă de obicei o problemă majoră de sănătate şi, în mod obişnuit, poate dispărea în decurs de şase săptămâni.
O fisură anală este o tăietură mică sau o ruptură în mucoasa anusului. Ruptura tegumentară provoacă dureri severe şi o înroşire a pielii în zona anală. Uneori fisura este suficient de adâncă pentru a expune ţesutul muscular de dedesubt. O fisură anală poate să apară ca rezultat al naşterii, diverselor tulburări intestinale sau în perioade lungi de constipaţie sau diaree. Fisurile anale pot fi, de asemenea, rezultatul anumitor afecţiuni medicale, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD), infecţia şi cancerul.
O fisură anală poate afecta persoanele de toate vârstele şi poate fi observată şi la sugari sau copii mici. Constipaţia este o problemă comună în aceste grupe de vârstă. O fisură anală nu este o condiţie gravă. În cele mai multe cazuri se vindecă de la sine în patru până la şase săptămâni. În cazurile în care fisura persistă mai mult de opt săptămâni, se consideră cronică.
Anumite tratamente pot ajuta la ameliorarea disconfortului, incluzând emolienţi, creme sau geluri analgezice. Dacă o fisură anală nu se îmbunătăţeşte cu aceste tratamente, poate fi necesară o intervenţie chirurgicală. Sau medicul dumneavoastră ar trebui să caute alte probleme medicale care ar putea determina fisuri anale.
- O ruptură vizibilă în pielea din jurul anusului
- O umflătură aflată lângă ruptură
- Durere ascuţită în zona anală
- Sângerare după scaun
- Arsuri sau mâncărimi în zona anală
O fisură anală apare cel mai adesea atunci când pacientul are scaune prea multe sau este constipat. Constipaţia cronică sau diareea frecventă pot de asemenea rupe pielea din jurul anusului. Alte cauze comune includ:
- Boala Crohn sau alt IBD
- Tensiuni mari în timpul naşterii
- Scăderea fluxului sanguin în zona anorectală
- Muşchii sfincterului anal sunt prea strânşi/tonici (hipertonie sfincteriana) şi prezintă spasme
În cazuri rare, se poate dezvolta o fisură anală datorită:
- Cancerului anal
- Virusului HIV
- Tuberculozei
- Sifilisului
- Herpesului
Fisurile anale sunt frecvente în timpul copilăriei. Adulţii mai în vârstă sunt, de asemenea, predispuşi la fisuri anale datorită scăderii fluxului sanguin în zona anorectală. În timpul şi după naştere, femeile sunt expuse riscului de fisuri anale datorate eforturilor depuse în travaliu.
Persoanele cu boli inflamatorii ale intestinelor, cum ar fi boala Crohn, au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta fisuri anale. Inflamaţia, care apare în mucoasa intestinală, face că ţesutul din jurul anusului să fie mai predispus la rupere. Persoanele care dezvoltă frecvent constipaţie prezintă un risc crescut de fisuri anale.
Un medic poate diagnostică o fisură anală pur şi simplu prin examinarea zonei din jurul anusului. Cu toate acestea, efectuarea unui examen rectal confirmă cel mai bine diagnosticul.
În timpul acestui examen, medicul poate introduce un anuscop în rect pentru a vizualiza ruptura. Acest instrument medical este un tub subţire care permite medicilor să inspecteze canalul anal. Anuscopul este de asemenea un instrument util şi pentru a găsi alte cauze ale durerii anale sau rectale, cum ar fi hemoroizii.